NEVOIE DE ALBASTRU(cadou de Craciun pt mama)

mamă eu urlu acum la tine de aici din București așa că ia-ți una din urechile alea noi ca să mă auzi bine,una din urechile alea bune,știi tu...de mă jucam eu prin ele când eram țâncă.


Ehe mamă mai știi când ne-am întâlnit noi două înainte de nașterea mea,da mamă,înainte ca primul cearcăn să declare război civil... îmi amintesc cum stăteam ca fetele la un sirop de vișine ,tu pe atunci n-aveai varice și eram tinere , tinere mamă cu picioarele prea subtiri...Oare mai știi draga mea ce mi-ai dăruit atunci?cum am putea uita...ai căutat bine în tine și mi-ai dat un ochi,un ochi albastru care nu țipă după trecere...și-acum văd fiecare deget înclinâdu-se după acel albastru,ALBASTRU ,ALBASTRU,mamă,noi două din venele lui ne tragem !


cu ochiul ăla văd eu acum dar el se teme că am crescut,mă dojenește,mi-a redus porția de albastru iar eu nu pot,pentru că n-am putut să pot fără;de aceea îți scriu draga mea ...spune-i tu să vadă ca înainte,să MĂ vadă căci e propriul tău ochi,ochiul amândurora dar mai înainte de asta e ochiul tău ...


de-atunci mamă tu ai rămas pentru mine la douăzeci și ceva de ani,căci de aici din groapa asta urbană- potrivește-ți urechea bine –îți strig că TE IUBESC și că o să vin acasă de Crăciun,vin să bem sirop de vișine și să mai iau ceva din albastru!

Sărut mâna!

POEM SCRIS PE FEREASTRA DIN PANDURI

te-aș mai întreba totuși

cât mai ai din pânză...

dar fereastra asta din Panduri

îmi tot dă rouă cu porția

zice să mai pun eu de la mine lacrimi,

of!

până și natura face economie la noi.


să știi că îmi înghite din cuvinte

cu o buza abstracta-


Iubitule,

Tu oricum să intri deseară

Că o păcălim noi cumva.

Băi da' ascultă-mă bine ce-ți zic

O păcălim!

Tu numa vino

Dă cu ceva mai multă pudră pe tine

Puțin parfum să nu puți a mort

și hai!

Fără legi tip optezeci pe douăzeci

Că iar mori a doua oară

și-ți închid fereastra !

hai că deja m-am stors de lacrimi

plec să mă fac frumoasă

nu mai pune mutra asta de cruce

că sperii viermii!

hai te aștept

tu numa' vino,

vino

că dorul ăsta se dă la mine ,

golanul

dar tu nu trebuie să auzi asta

tu vino și-atât...

INTRIGĂ

Duduie,

Te citesc de pe talpa piciorului

De pe buricul degetului mic

Duduie...

Nu stiu cum vine asta

Important e că te citesc.


Ți-au crescut amoruri în frunte

Vezi că-i sperii pe clasici

Ai grijă,ai grijă de cuvinte

Se vor termina din nou.

Duduie

Să știi

Amorurile încă se îmbracă

De la MORGĂ!

de prin sertare...


-MĂRGEAN-

Sărutul tău

l-am prins

de trupul fraged

al unui fluture buimac

și l-am trimis

în ritmul

clipelor de șoaptă

spre etern ...



-ȘOAPTE-


...am recuperat din exil

amintirea pleoapelor

ce-mi conturau discret

nudul inocenței

în dimineața albastră

a greierilor surzi.


ascultă iubitule

râsul cuvintelor...

Dintr-un crochiu


as musca putin

din gatul

unui Inceput-

ultimul vis

a murit in mine

ca un evreu infometat.


s-au retras apele

de pe fruntile inalte

m-au inghitit-

nevoie mare de vene

nevoie mare de albastru;


sughit ...

ma vorbesc poeziile

nasterea-

nasterea,mama

o doresc din nou!

Dintr-un fum


cu trei ochi m-ar fi privit Poetul
ar fi decupat din ceață o floare
si ar fi ascuns-o dupa ureche;
curgeau totuși din petale
iar eu nu-mi dadeam seama
daca mai am cuvinte ...
apoi El m-ar fi mușcat de un șold
vezi doamne
c-ar fi semănat cu o lună jună
atunci din mine au iesit trei femei cosmice.
s-ar fi minunat cand ne-am unit fruntile
i-am sărit in ureche și am țipat:
-Iubeste-mă!


și...
am ramas fumand ochii Poetului
din care se scurgeau femeile cosmice.