POEM SCRIS PE FEREASTRA DIN PANDURI

te-aș mai întreba totuși

cât mai ai din pânză...

dar fereastra asta din Panduri

îmi tot dă rouă cu porția

zice să mai pun eu de la mine lacrimi,

of!

până și natura face economie la noi.

să știi că îmi înghite din cuvinte

cu o buza abstracta-

Iubitule,

Tu oricum să intri deseară

Că o păcălim noi cumva.

Băi da' ascultă-mă bine ce-ți zic

O păcălim!

Tu numa vino

Dă cu ceva mai multă pudră pe tine

Puțin parfum să nu puți a mort

și hai!

Fără legi tip optezeci pe douăzeci

Că iar mori a doua oară

și-ți închid fereastra !

hai că deja m-am stors de lacrimi

plec să mă fac frumoasă

nu mai pune mutra asta de cruce

că sperii viermii!

hai te aștept

tu numa' vino,

vino

că dorul ăsta se dă la mine ,

golanul

dar tu nu trebuie să auzi asta

tu vino și-atât...