Atat de multe chipuri ,atat de multe nume se scurg in amorf! Singuratatea devine omoloaga nebuniei …
Chemarea,imbratisarile si sarutarile stangace le-am modelat intr-o cireasa amara pe care am inghitit-o lacom .Interiorul e grotesc s-a alterat, iar reminiscentele nu sunt altceva decat o carcasa fisurata carpita ici colo de cate-o metafora lihnita de esente.
Viziune utopica!Doi clovni si-au scris in frunte “TIMP” si ‘SPATIU’!Fac jonglerii cu ochii mei pierduti demult la un joc de sah.Ranjetele stridente se propaga in Eter gonind din volume stihuri inhibate.Distorsiune…!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu